CONSTITUȚIA BISERICII BAPTISTE REFORMATE KOINONIA 29

Adoptată de prezbiterii bisericii în 22 martie 2018 și de către membrii bisericii în 6 mai 2018

„Toate să se facă așa cum se cuvine și în ordine.” (1 Corinteni 14:40)

PREAMBUL

Întrucât I-a fost plăcut Dumnezeului Atotputernic ca, prin Duhul Său Sfânt, să cheme anumiți slujitori ai Săi ca să se unească în iarna anilor 2015-2016 în adunarea cu numele Biserica Koinonia 29, pentru închinare față de Dumnezeu şi răspândirea Evangheliei lui Isus Hristos, iar El a sprijinit și a prosperat această lucrare până în această zi;

Și noi, prezbiterii acestei biserici, cercetând Scriptura sub călăuzirea Duhului Sfânt, am recunoscut nevoia de a ne aduna pentru a ne conforma mai îndeaproape voii Sale pentru Biserică în aceste vremuri şi pentru a ne pregăti pentru a lucra mai mult în Numele Lui;

Așadar, noi, prezbiterii și membrii Bisericii Baptiste Reformate Koinonia 29, prin această Constituție ne organizăm (1 Corinteni 14:40) în conformitate cu Ordonanța nr. 26 cu privire la Asociații şi Fundații din România şi adoptăm această Constituție ca fiind actul nostru legal care ne guvernează, care trebuie interpretat întotdeauna că el reflectă caracterul lui Isus Hristos și Îi aduce glorie, după cum este revelat în Sfânta Scriptură şi sumarizat în Mărturisirea de Credinţă (adoptată în martie 2018) şi Legământul Bisericii (adoptat în martie 2018).

Articolul 1 – Numele

Numele acestei biserici este: BISERICA BAPTISTĂ REFORMATĂ KOINONIA 29

Articolul 2 – Scopul

Această biserică există prin harul lui Dumnezeu, spre gloria lui Dumnezeu, ceea ce va fi scopul final al tuturor activităților ei.

„A Lui să fie gloria în Biserică şi în Cristos Isus, în toate generaţiile, în vecii vecilor!” (Efeseni 3.21)

Această biserică Îl glorifică pe Dumnezeu, iubindu-L şi ascultând de poruncile Lui prin:

Închinarea înaintea Lui (Filip. 3:3; Ex. 20:5; Evr. 12:28);

Echiparea sfinților prin învățarea și studiul Bibliei (Ef. 4:11-13);

Proclamarea Evangheliei lui Isus Hristos prin predicare și evanghelizare personală și colectivă și prin orice alte mijloace care sunt în concordanță cu învățăturile Sfintei Scripturi (Marcu 16:15);

Încurajarea, susținerea și participarea în lucrarea misionară/evanghelistică locală, națională și internațională (Fapte 1:8; Matei 28:18-20);

Administrarea sacramentelor: Botezul și Cina Domnului (Matei 28:18-20; 1 Corinteni 11:17-34);

Încurajarea părtășiei biblice între credincioși (Evrei 10:23-25);

Slujirea altor persoane, familii și biserici prin acoperirea nevoilor fizice, emoționale și spirituale în Numele lui Isus Hristos (Galateni 6.10; 2 Corinteni 9);

Chemarea bisericilor înrudite la credincioșie biblică și puritate prin instruire și încurajare cu privire la natura bisericii locale (1 Cornteni 4:17; 7:17; 14:33; 2 Corinteni 9:2);

Articolul 3 – Membralitatea

Partea 1. Calificarea pentru statutul de membru

Pentru a se califica pentru statutul de membru în această biserică, o persoană trebuie să creadă în Isus Hristos (Col. 1:2), să ofere dovada mântuirii (Luca 3:8; Fapte 26:20), să fie botezată în ascultare de Hristos (Mat. 28:18-20), în urma nașterii din nou/regenerării (Rom. 6.1-4) și să creadă, din toată inima, în credința creștină, așa cum este ea revelată în Biblie (Evr. 10:23).

Fiecare membru trebuie să fie de acord să se supună întregii învățături a Scripturii (1 Tes. 2:13; 2 Tes. 3:14), mai ales așa cum este ea sumarizată în

Prezbiterii vor fi responsabili pentru a stabili dacă o persoană se califică sau nu pentru statutul de membru (1 Tim. 5:22; Evr. 13:17, 1 Pt. 5.1-5). În acest sens, ei se pot bizui pe mărturia de credință a persoanei respective (Fapte 2:41; 8.37; 18:8) sau pe alte dovezi, așa cum vor considera de cuviință.

Partea 2. Admiterea Membrilor în Biserică

Pentru a fi admiși ca membri ai bisericii, persoanele care solicită acest lucru trebuie să (1) fie acceptați de prezbiteri în urma interviului și (2) să fie votați printr-un vot aprobator de 60% din membri și (3) declarați în mod public (2 Cor. 8:19; Fapte 14:23) cu ocazia oricărei întâlniri regulate (sau speciale) a membrilor bisericii. Din acel moment trebuie să își retragă membralitatea din alte biserici.

Partea 3. Privilegiile și Responsabilitățile Membrilor

În acord cu privilegiile și responsabilitățile enumerate în Legământul Bisericii, fiecare membru va avea favoarea și este de așteptat să participe și să contribuie la lucrarea și viața bisericii, în acord cu călăuzirea dată de Dumnezeu, cu darurile, timpul și resursele pe care fiecare le-a primit de la El (1 Petru 4:10-11).

În mod specific, fiecare membru are următoarele privilegii și responsabilități:

Să participe regulat la părtășiile bisericii (Evr. 10:23-25)

Să ajute la apărarea și prezervarea Evangheliei (Gal. 1:6)

Să ajute la afirmarea cetățenilor Evangheliei (1 Cor. 5:1-13; 2 Cor. 2:6-8)

Să participe la întâlnirile regulate (și speciale) ale membrilor (Evr. 10:23-25)

Să ajute lucrarea bisericii dăruind financiar (2 Cor. 8-9)

Să ucenicizeze alți membri ai bisericii (2 Cor. 5:19b-20; Mat. 28:19)

Să împărtășească Evanghelia cu cei din afară (2 Cor. 5:19b-20; Mat. 28:19)

Să-și urmeze liderii (Ef. 4:12; Evr. 13:17)

Numai aceia care sunt membri în această biserică pot fi îndreptățiți să slujească în lucrările acestei biserici; cei care nu sunt membri pot să slujească ocazional, cu aprobarea prezbiterilor. Cu toate acestea, cei ce nu sunt membri pot să slujească bisericii cu scopul administrării și a consultării profesionale (ex. contabil, avocat).

Sub autoritatea lui Hristos, această adunare este guvernată de prezbiterii și membrii ei, adică condusă de prezbiteri și operată de membrii. De aceea, este privilegiul și responsabilitatea membrilor să participe la toate întâlnirile membrilor și să voteze pentru alegerea slujitorilor, să ia parte la decizii cu privire la statutul de membri și cu privire la alte aspecte, atunci când acestea sunt supuse votului (vezi mai jos).

Partea 4. Statutul de Membru Asociat

Elevii, studenții și alte persoane care locuiesc temporar sau intermitent în Oradea, care sunt membri într-o biserică evanghelică din România sau din altă țară, pot să solicite calitatea de membru asociat.

Condițiile pentru această formă de membralitate sunt identice cu cele pentru statutul de membru deplin al bisericii, după cum au fost prezentate mai sus, cu excepția faptului că ei trebuie să își păstreze calitatea de membri în bisericile de unde provin. În astfel de cazuri, se va solicita o scrisoare de recomandare din partea bisericii unde persoana în cauză este membru.

Îndatoririle și privilegiile membrilor asociați sunt aceleași ca ale celorlalți membri, cu următoarele excepții:

Când aceștia sunt absenți din Oradea pentru perioade prelungite de timp, ei sunt eliberați de responsabilitatea de a participa la serviciile bisericii;

Nu vor fi eligibili pentru a vota sau a fi aleși în vreo funcție, chiar dacă vor fi încurajați să participe la întâlnirile membrilor;

Încheierea statutului de membru asociat ca măsură disciplinară se va realiza la fel ca pentru ceilalți membri ai bisericii, cu excepția faptului că prezbiterii vor notifica pastorul sau prezbiterii bisericii de unde este persoana în cauză, cu privire la acest lucru. Calitatea de membru asociat va fi încheiată în mod normal imediat ce perioada de rezidență temporară în Oradea s-a încheiat.

Partea 5. Disciplinarea în Biserică

Orice membru care (1) este în mod consecvent neglijent cu privire la îndatoririle sale sau (2) care este vinovat de un comportament prin care numele Domnului Isus Hristos poate fi dezonorat, și astfel se opune binelui bisericii, se va supune mustrării din partea prezbiterilor și disciplinării de către membrii bisericii, conform cu învățăturile Domnului nostru din Matei 18:15-17 și conform cu exemplul Scripturii (1 Corinteni 5; vezi mai jos). Așadar, în mod obișnuit, disciplinarea în biserică trebuie luată în considerare după ce mustrarea individuală în privat a eșuat.

Disciplinarea în biserică poate să se facă prin (1) mustrare de către prezbiteri și de către membrii bisericii, prin (2) suspendarea de la Cina Domnului pentru o perioadă stabilită, prin (3) retragerea din slujire/ funcție și, în cele din urmă, prin (4) excomunicare (Matei 18:15-17; 2 Tesaloniceni 3:14-15; 1 Timotei 5:19-20; 1 Corinteni 5:4-5).

Scopul acestei disciplinări trebuie să fie:

Spre pocăința, reconcilierea și creșterea spirituală a persoanei disciplinată

Spre instruirea în dreptatea și spre binele altor creștini, servindu-le drept exemplu și pentru curăția bisericii ca întreg

Spre binele mărturiei noastre colective față de necreștini/lume

În mod suprem, spre gloria lui Dumnezeu, prin reflectarea caracterului Său sfânt

Partea 6. Încheierea Statutului de Membru

Prezbiterii și biserica va recunoaște încheierea statutului de membru a unei persoane ca urmare a (1) decesului ei și poate face același lucru în situația în care persoana în cauză (2) s-a retras din biserică (mutare) sau (3) s-a alăturat altei biserici (transfer).

Statutul de membru poate fi încheiat și ca (4) urmare a actului disciplinării de către prezbiteri și întreaga biserică prin excomunicare. Prezbiterii vor propune în fața bisericii persoanele pentru disciplinare iar biserica va trebui să voteze cu un vot aprobator de 60% din totalul membrilor prezenți la oricare întâlnire regulată (sau specială) a membrilor (Matei 18:15-17).

Biserica va avea autoritatea să refuze cererea de retragere voluntară sau de transfer a membralității unui membru la o altă biserică, fie pentru a începe sau continua un proces de disciplinare în biserică, fie pentru orice alt motiv biblic.

Articolul 4 – Întâlnirile Bisericii

Partea 1. Întâlnirile de închinare

Serviciile/părtășiile de închinare vor fi organizate în fiecare zi a Domnului (duminica) și în decursul săptămânii, după cum decide biserica.

Partea 2. Întâlnirile Membrilor Bisericii

La oricare întâlnire regulată, membrii vor acționa în acel spirit de încredere, transparență și preocupare reciprocă în dragoste, care este normală în trupul Domnului nostru Isus Hristos (Evr. 10:23-25; Filip. 2:1-5; Rom.12.9-20; 13:8-10).

Se va organiza o întâlnire regulată a membrilor bisericii cel puțin o dată la trei luni, într-un interval de timp diferit de cel dedicat închinării publice, așa cum se agreează de membrii bisericii.

Un prezbiter desemnat de prezbiteri va conduce în calitate de moderator la toate întâlnirile membrilor bisericii. Prezbiterii vor veghea ca întâlnirile hotărâte ale bisericii să fie organizate cu regularitate și ca rapoartele necesare să fie înaintate bisericii spre examinare de către membrii responsabili.

În condițiile în care toate prevederile statutare privind notificarea au fost îndeplinite, numărul minim de membri necesari, adică 50% din numărul total de membri înscriși, va fi considerat ca îndeplinit luând în calcul membrii prezenți. Toate voturile vor fi calculate pe baza numărului de voturi exercitate de membrii prezenți.

La orice întâlnire regulată (sau specială) a membrilor, slujitorii pot fi aleși și se pot ocupa pozițiile după nevoi, atâta vreme cât toate cerințele statutare sunt îndeplinite.

Întâlnirile speciale ale membrilor bisericii se pot organiza la cererea prezbiterilor sau, prin cerere scrisă, înaintată către prezbiteri, de către un număr de membri cel puțin egal cu 25% din numărul total al membrilor cu drept de vot. Data, ora și scopul oricărei întâlniri speciale vor fi anunțate la toate serviciile publice ale bisericii timp de două săptămâni înaintea întâlnirii.

În situația în care întâlnirea se dorește organizată la cererea scrisă din partea membrilor bisericii, prezbiterii vor organiza o întâlnire specială în decurs de o lună de la data primirii cererii.

Articolul 5 – Slujitorii Bisericii

Partea 1. Sumar

Slujirile biblice în biserică sunt cele de

Partea 2. Prezbiterii

Grupul prezbiterilor va fi alcătuit din cel puțin 2 bărbați (după modelul nou-testamental al „pluralității prezbiterilor”) care satisfac cerințele pentru slujirea ca prezbiter, așa cum sunt ele stabilite în mod special în timpul de slujire.

Prezbiterii vor supraveghea lucrarea și modul de cheltuire a resurselor bisericii. Respectând principiile statuate în Faptele Apostolilor 6:1-6 și 1 Petru 5:1-4, Tit 1:6-9 prezbiterii își vor dedica timpul rugăciunii, slujirii Cuvântului (prin predicare și încurajarea însușirii doctrinei sănătoase) și păstoririi turmei lui Dumnezeu (Fapte 20:28).

Biserica va recunoaște pe acei bărbați care au darul și dorința de a sluji în această chemare, în conformitate cu prevederile statutare legate de alegeri (vezi Art. 6, Part. 2-3). Acești bărbați trebuie să fie considerați ca daruri ale lui Hristos pentru biserica Lui (Ef. 4:8-11; 1 Cor. 12:28) și puși deoparte ca prezbiteri (Fapte 14:23; Tit 1.5).

Această recunoaștere va fi reafirmată de prezbiteri și de biserică o dată la fiecare patru ani, cu excepția prezbiterilor principali/pastori.

Mandatul prezbiterilor principali/pastori va fi reafirmat doar de grupul prezbiterilor odată la 5 ani.

Mandatul de slujire ca prezbiter poate fi încheiat prin demisie sau demitere. Oricare doi membri ai bisericii care au motive să creadă că un prezbiter ar trebui să fie demis trebuie să își exprime această preocupare față de prezbiteri și, dacă nevoia o impune, față de adunare. Orice astfel de acțiune se va face în concordanță cu învățăturile Domnului nostru din Matei 18:15-17 și 1Timotei 5:17-21. Oricare dintre prezbiteri poate fi demis prin votul a 75% din membrii bisericii, la oricare din întâlnirile obișnuite sau speciale ale acesteia.

Prezbiterii vor avea responsabilitatea specială de:

a examina și instrui persoanele care vor să devină membri (1 Tim. 5.22)

de a examina și recomanda pe toți posibilii candidați pentru slujiri și funcții în biserică (1 Tim. 5.22)

• de a supraveghea lucrarea diaconilor și a reprezentanților desemnați ai bisericii și comitetele bisericii (1 Petru 5:1-5)

• de a conduce serviciile de închinare, de a administra sacramentele botezului și Cinei Domnului

• de a echipa membrii pentru lucrarea de slujire (Ef. 4.11-13)

• de a încuraja însușirea doctrinei și practicii sănătoase, de a mustra și corecta erorile (2 Tim 4.2)

• de a supraveghea procesul de disciplinare în biserică (Tit 2.15)

• de a coordona și promova lucrările bisericii (1 Tim. 3.5)

• de a mobiliza biserica pentru misiunea globală (Fapte 13:1-3)

• de a se asigura că toți cei care slujesc în predicarea Cuvântului, inclusiv vorbitorii invitați, împărtășesc Declarația noastră de Credință, inclusiv Distincțiile Teologice. (Tit 1.5-16)

Prezbiterii pot înființa poziții de slujire sau comitete care să îi ajute în îndeplinirea responsabilităților lor. Aria de aplicabilitate și aprobarea descrierilor slujirii pentru oricare poziție plătită va fi stabilită de aceia în autoritatea cărora stă angajarea persoanei pentru acea poziție.

În fiecare an, după consultarea cu diaconii, diaconițele și membrii bisericii, prezbiterii vor prezenta bisericii situația financiară pe anul precedent iar deciziile financiare semnificative (ex. salarii, chirii, achiziții majore etc) pentru noul an vor fi propuse la vot la următoarea întâlnire a membrilor (cu excepția situațiilor urgente). Fără aprobarea prezbiterilor, nici o sumă de bani nu va fi solicitată de sau în numele bisericii sau a oricăruia din slujitorii ei.

Prezbiterii vor alege pe unul dintre prezbiteri ca să servească drept moderator la întâlnirile regulate sau speciale ale membrilor bisericii.

Partea 4. Diaconii și Diaconițele

Slujirea de diacon este descrisă în 1 Timotei 3:8-13 și Faptele Apostolilor 6:1-7. Biserica va recunoaște, în conformitate cu prevederile statutare privind alegerile, pe bărbații și femeile care se dăruiesc în slujba bisericii și care posedă anumite daruri de slujire.

Diaconii și diaconițele trebuie să îngrijească de nevoile temporare ale membrilor bisericii, să participe la organizarea închinării publice și să încurajeze și să susțină pe aceia capabili să îi ajute pe alții și pe cei cu daruri în administrare.

Diaconii și diaconițele trebuie să primească și să administreze un fond pentru lucrări de binefacere, să raporteze prezbiterilor, la cererea acestora, cu privire felul cum au folosit aceste fonduri și să raporteze bisericii cu privire la felul cum au fost făcute cheltuielile și plățile, în cifre totale.

Cu acordul prezbiterilor, diaconii și diaconițele pot înființa poziții administrative nesalarizate sau comitete ale membrilor, pentru a-i ajuta în îndeplinirea responsabilităților lor în biserică.

Partea 5. Trezorierul (cenzorul)

Trezorierul, care nu trebuie să fie un prezbiter activ, diacon sau membru al personalului plătit al bisericii, se va asigura că toate fondurile și activele bisericii să fie securizate în mod adecvat în bănci, instituții financiare sau de depozit, după cum este adecvat.

De asemenea, trezorierul va fi responsabil pentru a prezenta rapoarte periodice asupra bilanțurilor de cont, veniturilor și cheltuielilor bisericii, la întâlnirea membrilor o dată pe an. Responsabilitatea lui va fi delegată cu aprobarea prezbiterilor.

Trezorierul se va mai asigura ca documentele depline și corecte ale conturilor de chitanțe și documentele de plăți să fie păstrate în registrele aparținând bisericii, și că sunt implementate măsuri adecvate de control pentru a garanta că toate fondurile aparținând bisericii sunt administrate corespunzător de către orice slujitor, angajat sau mandatar al bisericii.

Trezorierul va transmite anual către prezbiteri, sau oricând aceștia îi pot solicita, un raport privind toate tranzacțiile făcute ca trezorier și cu privire la situația financiară a bisericii.

Trezorierul va fi propus de prezbiteri și ales de biserică pentru un mandat de 2 ani.

Partea 6: Prezbiterul junior (Asistentul prezbiterial)

Poziția prezbiterului junior este pentru acele persoane în care prezbiterii văd potențial pentru un viitor prezbiter și le pun deoparte pentru o perioadă de investire și pregătire.

Responsabilitățile atribuite prezbiterului junior vor varia în funcție de nevoile bisericii și de mediul cel mai bun în care ei poate să crească și să învețe. Prezbiterii vor defini responsabilitățile lui.

Un prezbiter junior va avea un anumit grad de autoritate în biserică în măsura în care aceasta îi este delegată de către prezbiteri, în funcție de responsabilitățile și sarcinile atribuite.

Ei vor sluji după voia prezbiterilor timp de un termen inițial de până la 2 ani. După încheierea acestei perioade, poziția poate fi prelungită de către prezbiteri și prin votul majoritar al congregației.

Articolul 6 – Alegerile

Partea 1. Principii generale

Procesul de alegeri în biserică va fi interpretat și condus pentru a respecta următoarele principii:

Rugăciunea consistentă, atât la nivel individual cât și ca adunare, trebuie să fie parte integrală a procesului de alegeri;

Recomandările de candidați din partea congregației vor fi luate în considerare dar propunerile/nominalizările de candidați pentru vot vor fi făcute exclusiv de prezbiteri;

Toți candidații pentru slujirea în biserică trebuie să fie tratați cu har, blândețe și onestitate adecvată atunci când membrii colegi sunt evaluați;

Procesul de alegeri trebuie să manifeste acel spirit de încredere, transparență și preocupare reciprocă în dragoste, care este normală în trupul Domnului nostru Isus Hristos;

Partea 2. Selecția Slujitorilor

Alegerea slujitorilor se va face cu ocazia unei întâlniri regulate (sau speciale) a membrilor bisericii. Numele persoanelor propuse să slujească în calitate de prezbiteri, diaconi, trezorier și prezbiter junior vor fi prezentate de către prezbiteri la întâlnirea anterioară a membrilor bisericii (cu condiția ca întâlnirea precedentă a avut loc cu cel puțin 8 săptămâni înainte), iar alegerile se efectuează sub conducerea moderatorului.

În decursul procesului de nominalizare, prezbiterii ar trebui să ceară recomandări și implicarea din partea tuturor membrilor bisericii. Orice membru care are motive să creadă că un candidat propus nu se califică pentru slujire trebuie să își exprime această îngrijorare față de prezbiteri. Membrii bisericii care doresc să vorbească exprimându-și opoziția față de un candidat trebuie să își exprime această obiecție în fața prezbiterilor cu suficient timp înainte de întâlnirea relevantă a membrilor bisericii.

Moderatorul va declara aleși ca prezbiteri pe toți bărbații ce primesc un vot majoritar de 75% din toate voturile exprimate. Pentru toate celelalte slujiri (diaconi, trezorier, prezbiter junior), moderatorul va declara alese toate celelalte persoane care primesc un vot majoritar de 60% din toate voturile exprimate; abținerile nu vor fi considerate ca voturi exprimate.

Persoanele alese își vor prelua slujirile pentru care au fost alese începând cu data alegerii, dacă nu a fost stabilită o altă dată în mod specific.

Partea 3. Alegerea Prezbiterilor Principali (Pastorilor)

În alegerea oricărui bărbat pentru această poziție, trebuie urmat același proces de bază ca și în cazul alegerii unui prezbiter (vezi mai sus).

Totuși, în plus față de aceasta, biserica trebuie să aibă posibilitatea corespunzătoare de a evalua darurile de predicare ale oricărui posibil prezbiter principal și, înainte de a i se cere să își exprime judecata, trebuie să primească din partea prezbiterilor asigurarea că, după intervievarea bărbatului în cauză, aceștia nu au nici o îndoială în ce privește adeziunea lui, din toată inima, la Declarația de credință, inclusiv Distinctivele teologice și Legământul Bisericii.

Notificarea bisericii privind nominalizarea unui bărbat spre a fi ales ca prezbiter principal, lucru care va include, dacă el este căsătorit, obligația ca soția sa să fie de asemenea membră a bisericii, trebuie să se facă la două servicii de închinare de duminica dimineața care urmează după nominalizare, înainte de votul de la întâlnirea membrilor bisericii.

Partea 4. Alegerea prezbiterului junior (Asistentului prezbiterial)

În alegerea oricărui bărbat pentru poziția de prezbiter junior trebuie urmat același proces de bază ca și în cazul alegerii unui prezbiter. După nominalizare, va fi supus votului bisericii la următoarea întâlnire. Va avea nevoie de votul aprobator a cel puțin 60% din membrii prezenți.

Articolul 7 – Soluționarea disputelor

Având credința că Dumnezeu poruncește creștinilor să facă orice efort pentru a trăi în pace cu toți oamenii (Rom. 12:18) și de a rezolva disputele reciproce în privat sau în interiorul bisericii creștine (Matei 18:15-20, 1Corinteni 6:1-11), biserica va cere membrilor ei să își rezolve conflictele dintre ei conform principiilor biblice, fără a apela la tribunalele seculare.

În consecvență cu chemarea ei la a fi împăciuitoare, biserica va încuraja folosirea principiilor bazate pe Biblie pentru a soluționa disputele dintre ea și cei din afara bisericii, indiferent dacă este vorba despre persoane creștine sau necreștine, și dacă este vorba despre persoane fizice sau entități cu personalitate juridică (Rom. 12:18).

Articolul 8 – Amendamentele

Mărturisirea de Credință

Prezenta Constiuție

Versiunea revizuită a acestei Constituții, cât și Mărtusirirea de Credință și Legământul Bisericii vor fi puse la dispoziția tuturor membrilor bisericii de către conducere.